Dr. Németh László
5 febr. 2009 joi ora 21,06
STANDARDE SI REGLEMENTARI

53.§ (5) In constructii poate fi folosit doar materialul lemnos care a primit o tratare insectofungicida. 57.§ (1) Atat constructia propriuzisa cat si componentele acesteia trebuiesc protejate impotriva coroziunilor chimice si biologice, respectiv impotriva efectele apei si umezelii (umiditatea solului, ape subterane, precipitatii, apa de utilitate, vapori), care pot periclita stabilitatea si utilizarea corespunzatoare a acesteia.
59.§ (3) Pe suprafata materialului lemnos folosit , care are rol static, nu se vor folosi straturi care impiedica aerisirea lemnului.

In cazul in care vrem ca si in industria constructiilor sa corespundem acestor cerinte ,in timpul lucrului trebuie sa efectuam o tratare preventiva. Un motiv in plus sa ne ocupam de aceasta problema, este faptul ca in urma aderarii la UE, pe langa reglementarile nationale, avem obligatia de a ne conforma si reglementarilor uniunii.
In principal uniunea a preluat fara modificari reglementarile DIN 68. 800 si si-a dezvoltat propriul sistem la care au fost coordonate reglementarile ungare. Ca urmare, in prezent exista 44 de reguli valabile coordonate UE, reguli care determina protectia lemnului.

Insiram aceste reguli pe acest site, la REGULAMENTE-STANDARDE- FORMULARE.
In cadrul procesului de proiectare si constructie doar 88 reguli trebuiesc luate in considerare. Restul sunt valabile pentru diferitele studii de eficacitate, analize, munca in laborator, deci nu fac referire la munka desfasurata la locul constructiilor.
In cadrul listei cele 8 reguli sunt trecute cu caractere aldine.

PLANIFICAREA PROTEJARII LEMNULUI SI ALEGEREA SOLUTIEI

In cadrul proiectarii se vor alege corespunzator atat solutia protectoare cat si modul efectuarii protectiei. In rezolvarea acestei sarcini ne-ar fi de mare ajutor cunostintele cu privire la reglementari. Facem aceasta afirmatie in mod conditional, deoarece rar intalnim proiectanti si mai putini antreprenori care au auzit ca exista reglementari cu privire la protecia materialului lemnos in constructii.

In primul rand luand in considerare reglementarile nr. MSZ EN 335-1, a 335-2 és a 335-3, trebuiesc determinate conditiile de umiditate in care va ajunge materialul lemnos, precum si intemperiile vremii si efectele biologice la care va fi expus. Aceasta clasificare se numeste „clasificarea periclitatii” iar parametrii acesteia sunt cuprinsi in regulile mai sus amintite.

Conform clasificarii respectiv cerintelor MSZ EN 351-1, 460, 599-1, 599-2, se va hotara asupra gradului protectiei chimice care trebuie acordate lemnului care urmeza a fi utilizat in constructii.

Urmeaza alegerea solutiei conservante. Din pacate in ziua de azi majoritatea lucratorilor in constructii nu cunosc care este substanta activa a conservantului. Nu ar fi o cerinta maxima cunoasterea preparatului cel putin la nivel de eticheta.

Gradul de constientizarear fi important si pentru faptul ca pe langa parametrii tehnici nici cheltuielile nu pot fi neglijabile. O protectie exagerata poate ridica cheltuielile, la fel ca si o protectie insuficienta. Adevarul e ca cea din urma costa mult si apare mai tarziu, cand nu mai avem cui sa facem reclamatie.
Un fenomen general intalnit, este faptul ca proiectantii nu determina conservantul, nici doza necesara, deoarece nu dispun de cunostintele necesare. Ca urmare antreprenorul foloseste cel mai ieftin onservant, pe care-l mai dilueaza peste limitele acceptate. (mai exista si exceptii)

O parere generala a antreprenorilor, este ca sunt buni toti conservantii care au aprobarile necesare. (Interesant, ca nici unui antreprenor nu-i vine in minte sa foloseasca sa zicem armatura de 6 in loc de 14, cu toate ca si cea de 6 dispune de aprobari. Diferenta este ca armarea betonului este un proces planificat si verificat, in timp ce protectia lemnului nu este nici planificata nici verificata.)

Din pacate proprietarii nu acorda destula atentie protectiei lemnului, deoarece nu cunosc acest lucru, cu toate ca ar fi in interesul lor.
Solicitarea unui expert in protectia lemnului costa mult, cel putin asa cred ei…

In cele ce urmeza insiram cateva puncte decisive cu ajutorul carora putem alege solutia conservanta optima:
Solutia insectofungicida poate avea rol preventiv ori de starpire a infectiei fungicide ori a celei insecticide. Cea din urma se foloseste in cazul unui atac existent. Ar fi mai norocos ca acest proces sa-l lasam pe seama expertilor, care acorda o garantie de cel putin 8-10 ani. (Daca ne gandim putem cumpara toate ustensilele necesare unei operatii de apendicita, dar totusi nu este o idee buna sa o facem acasa.)
In general la proiectarea si intocmirea lucrarii se folosesc solutii preventive.

Distingem conservanti care se leaga de fibra lemnoasa, respectiv care nu se fixeaza de lemn.
Sunt conservanti excelenti care au o singura proprietate rea si anume ca apa ii poate dilua din materialul lemnos. In schimb sunt foarte ieftini. Sunt foarte buni in protectia structurilor lemnoase care sunt aparate de precipitatii, deoarece-si pastreaza eficacitatea timp de zeci de ani.
Este bine sa nu folosim solutii la care este nesesara anuala verificarea eficacitatii. Aceste verifcari nu le efectua nimeni niciodata, mai ales in locurile in care structura lemnoasa este acoperita. Deci, in cazul in care putem asigura protectia materialului lemnos fata de intemperiile vremii, atunci putem folosi solutii care nu se fixeaza de fibra lemnoasa. In caz contrar este indicata utilizarea solutiilor care se fixeaza de lemn.

Trebuie decis daca solutia protectoare sa fie colorata ori nu. Exista solutii protectoare care sunt colorate datorita componentelor ei. De exemplu solutiile cu continut de compusi de cupru sunt in general albastre-verzui. Colorarea ulterioara a solutiilor de altfel incolore usureaza de exemplu verificarea tehnica. E bine sa nu cadem in pacat si sa folosim doar colorantul in loc de solutie conservanta, deoarece cu ajutorul metodelor chimice conservantul poate fi aratat si dupa ani de zile. Este posibil ca tocmai din motive de vopsire-colorare ulterioara a lemnului, sa folosim solutii protectoare incolore.

Conform dizolvantului, conservantii pot fi pe baza de apa ori pe baza de solvent.
In general la procesul de preventie folosim solutii pe baza de apa. Solutiile pe baza de solvent se folosesc de obicei in cazul starpirii infectiilor insectofungicide. In preventie solutiile pe baza de solvent se folosesc doar ca grund. Utlizarea acestora in locuinte necesita atentie marita. Este indicat a se cere sfatul unui expert.

Solutiile pentru protectia lemnului pot fi fungicide, insecticide, cu efect hormonal ori solutii combinate. Din motive misterioase, antreprenorii sunt obligati prin decret sa foloseasa solutii preventive doar impotriva ciupercilor. Noroc ca insectele nu prefera fungicidele si raman astfel departe de structurile astfel tratate. Independent de cele specificate in decret, la preventie folosim solutii combinate. Solutiile specific insecticide le folosim mai ales in starpirea infectiilor. Tot in acest proces folosim si solutiile cu efect hormonal. Avantajul acestora este ca nu sunt toxine umane, de fapt nici nu sunt toxine ci „doar” impiedica formarea chitinei insectelor, provocand astfel distrugerea acestora. Sunt complet inofensive asupra organismului uman, cel putin asa sustin producatorii…..

EXECUTIA PROTECTIEI LEMNULUI

Doar daca nu avem de intocmit o sarcina speciala, est bine sa cumparam material lemnos gata tratat.
Sa solicitam neaparat certificatul de conformitate. Acesta ne poate scapa de o multime de probleme ulterioare. In timpul constructiei trebuie sa tratam doar suprafetele debitate ulterior. Este indicat ca solutia pentru tratarea ulterioara sa o procuram din acelasi loc de unde am cumparat si materialul lemnos, pentru a ocoli eventualele probleme de compatibilitate intre solutii.

Tratarea materialelor lemnoase se face in incinta fabricilor de cherestea ori la sediile de distributie.
Conservantul patrunde in lemn ori prin tratarea sub presiune, ori prin difuziune.

In cazul saturatiei prin presiune materialul lemnos se introduce in autoclava (foto 1), apoi se formeaza vacuum. Se umple apoi autoclava cu solutie pentru protectia lemnului si se tine lemnul timp de mai multe ore sub presiune. Prin aceasta procedura solutia patrunde adanc in lemn, care poate fi apoi utilizat in locuri unde intra in contact direct cu solul ori chiar sapat in pamant, procedura care este interzisa in cazul utilizarii altor solutii insectofungicide.
Ar fi foarte util daca producatorii de case din lemn ar trata astfel elementele cladirii care intra in contact direct cu solul, deoarece si-ar scutii clientii de multe neplaceri ulterioare.
Este o conceptie generala gresita, ca lemnul tratat astfel este saturat pe toata sectiunea transversala. Aceasta iluzie se datoreaza faptului ca unele firme folosesc denumiri comerciale inselatoare. La o saturatie completa pe toata sectiunea transversala se poate obtine dupa repetarea procesului de mai sus mai multe ori la rand, lucru care nu este intalnit in practica constructiilor. Aceasta operatiune pe de-o parte ar fi deosebit de costisitoare pentru cei din industria constructiilor, pe de alta parte inutila.
Lemn saturat complet pe toata sectiunea transversala se foloseste in rezolvarea unor sarcini speciale din minerit, constructii la adancime, ori acvatice.

In constructii de obicei este suficienta tratarea lemnului prin imersie. Aceasta se efectueaza in cuve cu pereti dubli si cu dispozitiv de ridicare hidraulic. (foto 2). Aceste cuve pot fi simple, prevazute cu dispozitive de ridicare verticale, dar pot dispune si de un dispozitiv cu ajutorul caruia se inclina lemnul penru a se scurge mai repede solutia de pe el. (foto 3). O metoda moderna este de a misca lemnul scufundat in solutie pentru a impiedica formarea bulelor de aer.
Solutiile folosite in cuvele pentru macerare sunt dezvoltate pentru acest mod de tratare, deoarece este importanta o capacitate buna de difuziune. Dupa tratare este nevoie ca lemnul sa fie tinut in stare de repaus, pentru a a se finaliza difuziunea si in scopul formarii legaturilor chimice.

La tratarea preventiva se mai utilizeaza si dispozitive inchise de pulverizare. (foto 4.) Avantajul acestora este mobilitatea si pretul relativ mic. Datorita cisternei de numai 100 litri se poate face usor trecerea de la o solutie la alta.
In acest scop mai este de folos si dispozitivul care pe langa pulverizare poate ajuta penetrarea solutiei in lemn, cu ajutorul unor perii rotative. Acestea sunt dispozitive mari, nu sunt portabile. (foto 5).

Dupa cum se vede dispunem atat de solutii insectofungicide cat si de utilaje necesare tratarii lemnului, ambele cu calificativul UE. A mai ramas doar sa tinem cont si sa ne conformam standardelor si reglementarilor.


DOCUMENTAREA PROTECTIEI LEMNULUI

Aderarea la UE are cel putin un avantaj incontestabil: S-ar putea sa dispara incet uimitoarea nepasare cu privire la utilizarea conservantilor lemnului.

In ziua de azi este obligatoriu de a se anunta institutia saitara de igiena publica utilizarea de solutii pentru protectia lemnului. Cei care folosesc in constructii pulverizator casnic pentru tratarea lemnului, ori improvizeaza cuve  de macerare din folie de plastic, risca sa fie amendati cu sume de milioane.

Trebuie sa existe neaparat fisa de siguranta a solutiei in fiecare zona de lucru.

Nu poat fi inceput lucrul, pana cand nu se intocmeste evaluarea riscurilor.

Se va scrie raport de intocmire a lucrului ori va fi eliberat un certificat in acest sens, si se va asigura garantia lucrarii.

Este in interesul antreprenorului sa ceara certificatul de garantie al solutiei de la locul procurarii, deoarece in baza acestuia va putea elibera certificatul de efectuare a lucrarii.

Modelul acestor documentatii se gaseste si pe acest site, la REGULAMENTE-STANDARDE- FORMULARE.

Go to top
JSN Boot template designed by JoomlaShine.com