Uneori casele ard. Nu intotdeauna, dar suficient de des pentru a merita sa acordam putina atentie legaturii dintre lemn si foc. Casele din lemn nu ard mai des decat cele din piatra, deoarece ceea ce intradevar arde sunt plafonul si acoperisul, care sunt prezente la fel si la casele din piatra.
Structurile din lemn sunt intradevar inflamabile, insa privind comportarea acestuia in foc, prezinta caracteristici mai favorabile in comparatie cu metalul si materialul plastic. Arderea lemnului se produce treptat, odata aprins nu picura, viteza de propagare este lenta, fum mediu, isi pierde lent durabilitatea, proportional cu sectiunea transversala arsa.
In prima imagine se vede ca dupa un sfert de ora in conditii de 800oC, structura din aluminiu a disparut fara urma, cea din otel si-a pierdut durabilitatea, pe cand structura lemnoasa nu si-a pierdut decat 50 % din durabilitate.
Cu cat suprafata lemnoasa este mai putin sculptata ori modelata si este tratata cu vopsele corespunzatoare, cu atat se poate intarzia aprinderea lemnului.
In care faza a constructiei trebuie sa ne gandim la protectie ignifuga?
Raspunsul corect: cel mai tarziu la masa proiectantului. Aici trebuie sa ne hotaram din ce fel de lemn si in ce structura vrem sa ne realizam visul. Aici este faza cand trebuie puse in aplicare si legile.
In industria constructiilor regulile obligatorii cu protectia la foc sunt impuse in functie de scopul si de nivelele cladirii. Aceste cerinte se fac in fiecare caz cu privire la inflamabilitatea structurii, limita rezistentei la foc si altele.
La aest punct trebuie sa discutam despre doua idei generale, care sunt foarte des incurcate in randul clientilor si antreprenorilor.
Prima este „clasificarea de inflamabilitate”.
Conform acesteia sunt materiale usor, mediu si greu inflamabile, respectiv deloc inflamabile. In cazul nostru cea mai importanta grupa este cea a matrialelor mediu inflamabile, deoarece aici apartin speciile de lemn intalnite la noi, usor inflamabile cum sunt de exemplu placile aglomerate din lemn. Este important de stiut, ca printro-o tratare ignifuga corespunzatoare, se pot trece materiale intr-o treapta de clasificare superioara. Cu un strat protector corespunzator putem trece materialele din clasa usor inflamabil in mediu inflamabil, din mediu, in greu inflamabil.
A doua idee este „limita rezistentei la foc”, care determina cat timp este in stare sa-si pastreze stabilitatea o stuctura in flacari. De obicei regulile in constructii spun ca o structura trebuie sa-si pastreze stabilitate timp de 15, 30 respectiv 45 de minute. Acesta inseamna ca o structura in flacari (ex. strucura de acoperis) trebuie sa-si pastreze stabilitatea pe durata mai sus amintita, ori ca pe timpul respectiv nu are voie sa arda o usa.
Dimensiunile corespunzatoare a materialului de constructie pot rezulta valori limite a rezistentei la foc. Aici protectia cu solutie nu mai are nici un rol. Conform experimentelor, daca totusi se aprinde cu greu o structura lemnoasa tratata ignifug, arde aproape ca si cand nu ar fi fost tratata.
In rezumat si pe scurt „clasificarea de inflamabilitate” este caracteristica structurilor si o putem intarzia cu diferite straturi protectoare. „Limita rezistentei la foc” este determinata de termenul limita in care-si pastreaza stabilitatea o stuctura in flacari. Acest lucru poate fi influentat doar prin marimile materialului folosit.
Cand este nevoie de tratare ignifuga si ce grad de siguranta trebuie asigurat?
Dupa cum am amintit, materialul lemnos folosit in constructii, face parte din grupa de inflamabilitate medie.
Materialele dare apartin acestei grupe pot fi utilizate in constructii fara tratare ignifuga, ca de exemplu la:
- case din lemn, constructii de recreere cu o sectiune de incendiu de max,. 300 m2.
- depozite cu un nivel, de cel mult 200 m2 (pentru depozitarea materialelor neinflamabile)
- ateliere de reparatii masini agricole, etc., cu suprafata mai mica de 1000 m2.
Gradul nesecar al „limitei la foc” se va stabili separat. In cazul caselor din barne de obicei este suficienta ca valoarea ptr. „limita la foc”, dimensiunea sectiunii transversale cerute d.p.d.v. static.
La constructiile cu structura din lemn, ce cere in fiecare caz expertiza cu privire la „limita la foc” si in cazuri critice si „clasificarea de inflamabilitate.”
In cazul constructiilor mai mari ( ex.: scoli, cladiri cu mai mult de doua nivele, ori cladiri publice), se vor folosi materiale de constructii care apartin grupei „greu inflamabile”. In acest caz materialele lemnoase trebuiesc tratate ignifug. La acest gen de cladiri se solicita un grad mai inalt de „limita la foc”, lucru care trebuie dovedit in conditii de laborator ca a fost efectuat.
Efectul aderarii la UE.
Uniunea Europeana a creat noul sistem al caracteristicilor inflamabile. Cu noi metode de experimentare a creat mai multe subgrupe decat cele actuale, in grupele mediu si greu inflamabilelor.
Caracteristicile stabilite cu aceste metode ne informeaza despre diferitele proprietati fizice ale speciilor lemnoase, despre reactiile la foc a diferitelor specii de lemn, ajutandu-ne in alegera solutiei optime.
Inca nu este cunoscuta data modificarii cadrului legislativ.
Chiar si daca nu se cere mereu prin lege tratarea ignifuga a caselor din lemn, la constructia acestora merita sa cerem parerea unui epert in prevenire incendiilor.
Pentru prevenire incendiilor exista numeroase solutii cu acest scop.
Eficacitatea solutiilor pe baza de saramura se pierde intr-un timp relativ scurt, deoarece se descompun si oricum prin tratarea cu acestea ajunge foarte multa apa in materialul lemnos.
In locul acestora ar fi ideala folosire asa numitelor „spumante la caldura”. Aceste materiale devin spumante sub efectul caldurii, formand un strat protector intre lemn si foc, totodata racind lemnul. In general aceste materiale sunt albe dar pot fi colorate. Cu mult mai scumpe decat cele albe, sunt asa numitele lacuri transparente si ele cu efect spumant. Unele solutii ignifugante au si efect protector impotriva insectelor si fungilor. .
Szitányi Magdolna Babos Rezső
expert in protectia lemnului expert in protectia lemnului
Arhitect, expert in protectia impotriva incendiilor
Biografie imagini:
2 si 3 Langlovagok.hu/ Objektív Hírügynökség
4. Babos Rezső
Kaszta Attila, director de construcții
starpirea ciupercii lacrimogene, lucrari de constructie aferente
könnyező házigomba mentesítés, faanyagvédelmi kivitelezés
Faanyagvédelmi TudásközpontCentrul de protecție a lemnului