Articole De Specialitate

Protectia acoperisurilor inalte si in special a mansardelor

Sa impartim sarcinile imediat in doua, pentru ca vorbim despre teme diferite la constructia unui acoperis nou fata de constructia mansardelor la cladiri vechi.

PROTECTIA LEMNULUI LA ACOPERISURILE NOI

Pe cat posibil sa cumparam material lemnps gata protejat si atunci noua ne ramane sa protejam doar partile taiate ulterior.

Aici trebuie sa avem grija la doua lucruri:

In primul rand trebuie sa ne convingem ca materialul lelmnos cumparat cu bani grei, este intradevar tratat cu solugie insectofungicida. Nu este un lucru usor. Este indicat sa cerem certificat care sa atesteze protectia materialului lemnos, in caz ca avem dubii, trebuie efectuata examinarea acestuia. Orice solutie poate fi aratata in conditii de laborator.

Ina l doilea rand trebuie sa-l convingem pe executant sa trateze partile lemnoase taiate ulterior. Si aceata este o sarcina grea, dar posibila pe langa o supraveghere tehnica tar esi pe langa utilizarea de solutii protectoare colorate.

In Uniune este destul de riscanta tratarea prin imersie, in conditiile avute la fata locului. In cantitati mai mari tratarea este posibila doar in incinta depozitelor de cherestea. La fata locului se pot efectua doar asa numitele tratari ulterioare, care sunt necesare la suprafetele taiate ulterior.

Trebuie sa ne gandim cat de importanta este tratarea lemnului, deoarece prin constructia mansardelor acoperim tot. Daca nu exista ori nu este efectuata o tratare corespunzatoare, in partile acoperite atat insectele cat si ciupercile traiesc in siguranta si se dezvolta pana cand ne distrug intreaga structura.

Situatia nu este cu mult mai buna nici in cazul in care nu se construiesc mansarde, deoarece nu putem conta pe faptul ca intretinaroii cladirii vor verifica daca estista daune.

La proiectarea nouluiacoperis nu trebuie sa uitam nici de tratrea lemnului fara produse chimice, adica sa folosim in asa fel lemnul incat sa stricam conditiile de viata ale daunatorilor. Materialul lemnos sa fie uscat, si asiguram conditii ca sa ramana in continuare uscat. Se va evita formarea condensului si o caldura excesiva, respectiv se va asigura o aerisire buna.

Aceste masuri nu inseamna ca e inutila o protectie chimica ci ne dau posibilitatea de a folosi solutii chimice mai „blande”.

PROTECTIA ACOPERISURILOR VECHI.

In cazul acoperisurilor vechi (fie ca este vorba de constructia mansardelor ori numai de reconstructiei) nu mai avem o sarcina atat de usoara. Scheletul vechi al  acoperisurilor poate fi deteriorat de diferiti daunatori.

Este indicat ca inainte de inceperea lucrului sa se intocmeasca o expertiza de protetia lemnului care usureaza in mare masura intocmirea proiectului static.

O autoritate serioasa nici nu elibereaza aprobarea de construcie a mansardelor in cladiri vechi, fara a fi intocmita o astfel de expertiza.

In timpul constructiei trebuie luate in vedere toate normele de protectie a materialului lemnos, cae sunt cuprinse in expertiza intocmita. In cazul contaminarilo active este recomndata solicitarea ajutorului din partea unei firme de specialitate si prevederea unui termen de garantie lung (8-10 ani).

IN GENERAL TREBUIESC EFECTUATE URMATOARELE LUCRARI:

In cadrul efectuarii muncii de protectie trebuie curatate cu mare precizie intraga structura lemnoasa si indepartate din materialul care nu are rol de sustinere, acele parti care sunt atacate de daunatori. La partile ramase trebuie efectuata o protctie chimica. Este posibil ca partile orizontale ale grinzilor sunt tratate prin burghiere si umplerea acestor orificii cu solutie protectoare.

Trebuie avuta grija, ca materialele nou folosite sa fie tratare in prealabil. Daca nu se tine cont de acest lucru, putem sa ne asteptam ca daunatorii sin lemnul vechi si uscat cu valoare nutritiva minima, se vor muta in materialul nou usor digerabil si in scurt timp il vor transforma intr-o stare mult mai rea decat lemnul vechi.

Trebuie acordata atentie separata fungiilor aflate in zidarie, deoarece dupa schimbarea structurii lemnoase acestea se pot intoarce in materialul lemnos provocand cu repeziciune deteriorarea acetuia. In cazul in care expertii in protectia lemnului gasesc o infectie cu házi kéreggomba, ori cu ciuperca lacrimogena neaparat sa lasam neaparat efectuarea mentesítés in mainile unei firme specializate.

La constructia mansardelor nu este neaparata nevoie constructia unui plafon solid. Un plafon construit modern si tratat corespunzator isi indeplineste sarcina sute de ani. Un plafon din lemn poate fi folosit si in incaperi cu umiditate ridicata, insa trebuie tratat cu solutia si tehnologia corespunzatoare. Daca totusi decidem langa un plafon durabil. In cazul in care optam langa un plafon durabil, dupa o tratare corespunzatoare plafonul lemnos poate fi folosit si pastrat ca si cofraj.

PROTECTIA MANSARDELOR IMPOTRIVA INCENDIILOR:

Intr-un sens mai larg al cuvantului la protectia materilului lemnos trebuie sa vorbim si despre protecita impotriva incendiilor , care este mult mai importanta la cladirile cu „circulatie” mare ,decat la restul. Apararea impotriva incendiilor trebuie facuta conform noilor reguli, cuprinse in expertiza de specialitate.

Tema protectiei lemnului este mult prea extinsa pentru a o putea face acum cunoscuta in intregime , de aceea va stam la dispozitie la „numarul albastru” 06-40-200-301, dar la solicitare va trimitem tervezési segédlet.

CIUPERCA LACRIMOGENA

 

 

(Serpula lacrymans)

Sa vorbim despre ea

 

Merita, pentru ca e in stare 

sa ne distruga casa

 

De-a lungul lucrarilor ne intalnim des cu cladiri darapanate, acoperisuri alunecarte de la locul lor, parchet si podea dezintegrata. Aproape de fiecare data responsabilul acestor deteriorari este ciuperca lacrimogena (Serpula lacrymans).

Nu incape indoiala, ca cel mai mare inmic al caselor noastre este ciuperca lacrimogena. Distruge orice material cu continut de celuloza. Descompune lemnul, dar si placile laminate. Distruge cartile, textilele cu continut de celuloza si materialele izolante.

In cautarea hranei, fibrele ciupercii pot patrunde si strabate peretii de beton ori caramida chiar si un metru grosime. Isi asigura in jurul ei mediu umed, prin aceasta distrugand mai departe cladirea.

De multe ori suntem intrebati ce provoaca in cate o cladire infectia cu ciuperci. Raspunsul nostru e ca aproape mereu greseli de constructie ori intretinere asigura imrejurari prielnice pornirii infectiei.

Pentru gerinatie ciuperca are nevoie de anumite conditii, ca de exemplu suprafata lemnului sa fie putin acida. Daca materialul lemnos este mucegait, contaminat cu buretele de pivnita ori pur si simplu este udat de o ploaie acida, deja este data posibilitatea pornirii infectiei cu ciuperca lacrimogena.

Pentru germinatia sporilor ciupercii temperatura optima a lemnului este de 22-24 OC. Este prielnic daca umiditatea lemnului nu scade sub 18-20%. Germinatia porneste mai usor, daca nu exista curenti de aer.

Aerul contine din belsug spori de ciuperca. Daca numai unul singur ajunge acolo unde gaseste conditii prielnice, porneste germinatia si odata cu ea infectia.

Un fenomen si mai des intalnit, cand infectia fungicida ajunge intr-o cladire odata cu material lemnos deja contaminat.

Pe fotografia nr 1 se pot vedea peretii laterali ai unei case din barne. In timpul  constructiei, printre grinzile sanatoase dar netratate preventiv au fost folosite si grinzi deja contaminate folosite la alte cladiri, iar in cativa ani infectia s-a raspandit si a cuprins aproape intreagta cladire.

 

Foto 1.

Folosirea materialului nou in constructii, langa grinzi contaminate

De multe ori, trec multi ani de la terminarea constructiei, pana cand ciuperca incepe din nou sa se dezvolte, si atunic incepe lupta. „Proprietarii” de  ciuperci povestesc uneori lucruri uimitoare in legatura de cum au incercat ani la rand sa starpeasca infectiile, insa fara vre-un rezultat.

Documentarea acestor „leacuri babesti” ar fi o sursa de valori pentru etnografi.

Din punctul nostru de vedere problema este ca aceste metode de starpire a fungilor nu au efect.

Merita amintite cateva din aceste leacuri babesti, pentru a nu fi date uitarii:

In Ardeal este o metoda cunoscuta stropirea ciupercii cu motorina. Ciuperca nu prea este afectata de motorina, casa insa devine nelocuibila din cauza mirosului. Cine vrea sa locuiasca intr-o rafinarie… In afara de acestea este inflamabila, contamineaza apa din sol, patrunde in lemn, etc. Cea mai mare problema este ca ciuperca traieste in continuare. S-ar putea ca ciuperca este distrusa in locul in care a fost stropita, dar asta inseamna o parte prea mica a ciupercii. Restul traieste bine si in continuare crescandu-i cu repeziciune fibrele, pentru a recupera pierderile.

In alta regiune a Bazinului Carpatic, oameni mai „blanzi” se multumesc sa racaie ciuperca de pe suprafata lemnului si sa dezinfecteze locul prin spalare. E ca si cand vrem sa distrugem un par si pentru aceasta ii culegem toate fructele.

Indivizi mai razboinici pulverizeaza ciuperca cu sulfat de cupru.

Aceasta tratare, cu toate ca nu-si face efectul are totusi o anumita baza teoretica, deoarece si mucegaiul pufos este tot o ciuperca la fel ca si ciuperca lacrimogena. Din pacate nu au mai multe lucruri in comun la fel ca si iarba si stejarul. Daca vreau sa le tai la iarba am nevoie de coasa, la copac de topor. De schimbat nu se poate.

Ciuperca lacrimogena nu e prea fericita pentru ca a fost pulverizata cu sulfat de cupru, dar nici nu prea-si face probleme. Trece repede peste acest lucru, si se dezvolta in continuare.

O metoda cu totul unica este trimiterea erbicidelor in lupta. Si astea sunt plante si celelalte s-a gandit proprietarul, dar a gresit. Ciuperca nu este planta. Intr-un timp, datorita structurii proteice au vrut sa treaca ciuperca mai bine in grupa animalelor decat a plantelor. Pana la urma biologii au cazut de comun acord si au stabilit ca ciuperca nu este nici planta nici animal, ci este ciuperca. Nu ne-am putut convinge de eficacitatea erbicidelor, insa toata casa avea mirosul unui depozit de erbicide. Daca o locuinta are asa un miros, trebuie parasita, si atunci e indiferent daca este atacata de ciuperci ori nu.

Cei dornici de experiente pornesc la lupta impotriva ciupercii cu ulei alimentar (este foarte placut mirosul de ulei ranced pe grinzi), sare ori scrum, eventual cu balegar, cateodata cu putin liant folosit in constructia sobelor de teracota, etc. Sunt si persoane care s-au gandit sa dea foc casei, o solutie cam costisitoare dar corecta din punct de vedere al starpirii ciupercii. (Inainte merita sa verificam daca am platit ultima factura la asigurari…).

In afara de cele mai sus amintite aproappe toata lumea are una ori mai multe metode de distrugere a ciupercii.

Sa vedem atunci mai indeaproape aceasta vietuitoare care genereaza aproape la fel de multe idei gresite ca si un filozof.

 

Foto 2.

Corpul ciupercii lacrimogene lipit pe suprafata atacata in castelul Dessewffy Gávavencsellő

 

 

Foto 3. 

Corpul ciupercii sprijinit pe consola , in castelul Dessewffy Gávavencsellő

Mai demult ciuperca lacrimogena era cunoscuta sub dfenumirea stiintiffica Merulius lacrymans. Mai nou, in literatura internationala este amintita sub denumirea Serpula lacrymans.

Conform taxonomiei apartine ciupercilor lamelare din grupa ciupercilor cu basidie. Are corpul mai mult sau mai putin carnos care se intinde orizontal, foarte rar sprijinita pe o consola.

Corp carnos alb, cu himenoforul în partea centrală, mamelonat, reticulat alveolar, ocru, apoi brun ruginiu sau brun. Miceliile au grosimea intre 1-6 mm care pot forma un fascicul. La indoire acestea sunt casabile.

 

Foto 4

Miceliile siupercii se aduna in legaturi. Castelul Grassalkovich Gödöllő.

Ciuperca lacrimogena descompune in timp curt celuloza din lemnul atacat, care devine la fgel de casabil ca si betonul in care a fost taiat fier betonul. Produce putrezirea roşie a lemnului care se crapă paralel şi perpendicular cu fibrele, desfăcându-se în cuburi sau prisme

 

Foto 5

In urma descompunerii moleculelor de celuloza provin crapaturi perpendiculare pe fibra lemnoasa

Degeaba se usuca lemnul, infectia odata pornita moleculele de celuloza se descompun in apa si dioxid de carbon. Apa provenita pe parcursul descompunerii este suficienta ciupercii pentru a ramane in viata, mai mult -dupa cum arata si denumirea ei,- elimina prin lacrimare surplusul de apa.

Ciuperca lacrimogena nu este nemuritoare, dar sa nu asteptam ca o sa dispara de la sine !

Micelium ajuns in conditii de mediu uscate, isi pastreaza viabilitatea mai multi ani la rand si se dezvolta imediat ce mediul in care se afla devine umed.  Ciuperca distruge materialul lemnos chiar daca timp indelungat nu-si dezvolta orp carnos. (foto 6 si 7). Altadata –si dezvolta cate un corp „minunat”(foto 2 si 3).

De multe ori intalnim corpuri imbatranite, care nu s-au raspandit da-a lungul anilor, insa altadata ciuperca s-a extins si dezvoltat cu repeziciune pe suprafetele care i-au stat la dispozitie, provocand disrugerea acestora.

Sigur sunt motive pentru care se extinde ori nu, insa nu le cunoastem.

   
Foto 6. Foto 7.

Miceliile ciupercii au invadat intreaga pivnita, inca nu e dezvoltat corpul ciupercii

Ce avem de facut in cazul in care observam prezenta infectiei cu ciuperca lacrimogena?

In primul rand sa ne pastram calmul si sa credem ca contrar tuturor ideilor pesimiste, ciuperca lacrimogena poate fi starpita din cladiri.

Nu este o operatiune usoara, dar autorul acestei scrieri a starpit cciuperca din 700 de cladiri in decurs de 28 de ani si numai o singura data s-a produs o noua contaminare.

In caz ca am observat prezenta infectiei cea mai buna metoda este sa ridicam telefonul si sa chemama un om de specialitate.

Cea mai rea metoda este sai ncepem sa dezmembram cladirea. In acest caz specialistulu iii este mai greu sa descopere focarul infectiei iar eficacitatea protectiei devine nesigura.

Procedura generala a protectiei:

  • Trebuie identificat focarul infectiei si trebuiesc descoperite motivele infectiei, pentru a o putea opri.
  • Trebuie determinate limitele infectiei in toata cladirea, in toate directiile. Aceasta se numeste delimitarea contaminarii.
  • Trebuie delimitata o fasie de siguranta, la aproximativ 80-100 cm distanta de ultimele micelii intalnite.
  • In vederea protejarii partilor din cladire necontaminate, se vor folosi pentru stergerea incaltamintei tavi cu material textil imbibat in solutie chimica, respectiv se va acorda protectie chimica temporara, se va efectua dezinfectarea si acoperirea mobilierului.
  • Se vor desface toate partile contaminate de pe suprafata delimitata cu fasia de siguranta. La demolare se vor avea in vedere factorii cu privire la statica, monumente istorice ori de arta si buget.
  • In cazul caldirilor mai mari molozul se va dezinfecta la fata locului, dupa care va fi scos din cladire in pachete inchise. Acest lucru este valabil si in cazul materialului lemnos, care dupa cel mai scurt drum posibil va fi ars. Este strict interzisa pastrarea materialului lemnos infestat ca si combustibil, ori refolosirea acesuia in constructii, ori depozitarea acestuia.
  • Reziduurile se vor transporta la locuri desemnate anume, unde vor fi ingropate chiar si in cazul in care s-a efectuat dezinfectarea acestora. Caramizile ramase intacte for fi sparte, ca nu cumva sa le adune cineva si sa le foloseasca la constructie.

 

Foto 8.

Determinarea spatiului infectat, la 1.5 m sub nivelul podelei

 

Foto 9.

In cazuri mai norocoase, infectia se opreste la nivelul plafonului pivnitei

  • Se va indeparta tencuiala de pe suprafetele desemnate de catre specialisti, se va scoate mortarul dintre caramizi la o adancime de 1,5 cm.
  • Suprafetele astfel curatate vor primi o tratare termica de cel putin 15 minute/m2, avand insa grija sa nu ia foc intreaga cladire.

 

Foto 10

Tratarea termica a zidului infectat de ciuperca lacrimogena

 

  • Suprafetele tratate termi vor fi pulverizate cu sulutie diluata de DIFFUSIT M. (DIFFUSIT M este o solutie special dezvoltata pentru starpirea infetiei u ciuperca lacrimogena. Este total inodora, incolora, fara indicator de otrava, insa este un excelent funcigid. In afara de pereti se vor trata si suprafetele din imprejur.

 

Foto 11.

Tratarea cu solutie fungicida a lemnului si a zidariei infectate de ciuperca lacrimogena

  • Conform hotararii specialistilor se va efectua umplerea zidariei cu solutie DIFFUSIT M. Dupa introducerea in zid a cantitatii dorite de solutie, gaurile vor fi inchise cu mortar cu continut de solutie chimica.

 

Foto 12.

Impregnarea zidariei cu solutie fungicida

  • Ca material nou de umplere se va folosi nisip du pietris, lipsit de materiale organice, insa cu un continut de cel putin 80 kg/m3 var stins
  • La cladire se va folosi numai lemn tratat.
  • Este interzisa pe timp de un an de zile vopsirea, lacuirea ori tratarea care inchide suprafata lemnului folosit la podele, lambriuri, etc.

Aceasta enumerare este desigur doar o scurta prezentare a procesului de starpire a infectiei fungicide.

Munca propriuzisa nu poate fi inchipuita fara pretenta personalului de specialitate. In cazul in care toata munca este efectuata de personal strain, trebuie insistat asupra unei garantii de cel putin 5-6 ani, lucru care va trecut si in scris.

La fel de important este si faptul ca solutiile folosite sa aiba aprobarile UE iar producatorul ori distribuitorul sa ne elibereze declaratia de conformitate.

Starpirea infectiei fungicide este urmata de o reconstructie costisitoare. Nu e voie sa riscam ca in urma unei noi contaminari sa fie nevoie de o noua dezinfectare in locurile refacute.

Babos Rezső

Docent univeristar, membru titular
expert in protectia lemnului
Camera ingierilor Ungaria
FA-12 13-10486

Cu intrebarile in legatura cu protctia lemnului, contactati-ne la Centrul de cunostinte in protectia lemnului, la adresa electronica

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

ori sunati-ne cu taxa unica la numarul albastru 06-40-200-301, din strainatate: +36-40-200-301.

Index fotografii:

Foto 1:            Folosirea materialului nou in constructii, langa grinzi contaminate. Ardeal loc. Izvoare, casa Kolping.(Foto Babos)

Foto 2.:           Corpul ciupercii lacrimogene lipit pe suprafata atacata in castelul Dessewffy Gávavencsllő.(Foto Babos)

Foto 3.            Corpul ciupercii sprijinit pe consola , in castelul Dessewffy Gávavencsllő.(Foto Babos)

Foto 4.            Miceliile siupercii se aduna in legaturi. Castelul Grassalkovich Gödöllő. (foto Babos)

Foto 5.            In urma descompunerii moleculelor de celuloza provin crapaturi perpendiculare pe fibra lemnoasa. (foto Internet)

Foto 6.            Ciuperca nu si-a dezvoltat corp, si totusi a distrus tocul usii. Statiune Héviz. (Foto Babos)

Foto 7.            Miceliile ciupercii au invadat intreaga pivnita, inca nu e dezvoltat corpul ciupercii. (Foto Internet)

Foto 8.            „Vanatori” ai miceliilor in cladirea unei judecatorii din Budapesta. (Foto Babos)

Foto 9.            In aceasta locuinta a fost suficienta doar o mica demolare. (Foto Bánky)

Foto 10.          Tratarea termica a zidariei la manastirea din Sumuleu Ciuc (Foto Tövissi Zsolt)

Foto 11.          Pulverizarea si tratarea zidariei in Bazilica Sfantul Stefan din Budapesta (Foto Babos)

Foto 12.          Protecia zidariei in adancime, prin umezire cu solutie Diffusit M, intr-o cladire monument din Szombathely. (Foto Babos).

Dr. Németh László
5 febr. 2009 joi ora 21,06
STANDARDE SI REGLEMENTARI

53.§ (5) In constructii poate fi folosit doar materialul lemnos care a primit o tratare insectofungicida. 57.§ (1) Atat constructia propriuzisa cat si componentele acesteia trebuiesc protejate impotriva coroziunilor chimice si biologice, respectiv impotriva efectele apei si umezelii (umiditatea solului, ape subterane, precipitatii, apa de utilitate, vapori), care pot periclita stabilitatea si utilizarea corespunzatoare a acesteia.
59.§ (3) Pe suprafata materialului lemnos folosit , care are rol static, nu se vor folosi straturi care impiedica aerisirea lemnului.

In cazul in care vrem ca si in industria constructiilor sa corespundem acestor cerinte ,in timpul lucrului trebuie sa efectuam o tratare preventiva. Un motiv in plus sa ne ocupam de aceasta problema, este faptul ca in urma aderarii la UE, pe langa reglementarile nationale, avem obligatia de a ne conforma si reglementarilor uniunii.
In principal uniunea a preluat fara modificari reglementarile DIN 68. 800 si si-a dezvoltat propriul sistem la care au fost coordonate reglementarile ungare. Ca urmare, in prezent exista 44 de reguli valabile coordonate UE, reguli care determina protectia lemnului.

Insiram aceste reguli pe acest site, la REGULAMENTE-STANDARDE- FORMULARE.
In cadrul procesului de proiectare si constructie doar 88 reguli trebuiesc luate in considerare. Restul sunt valabile pentru diferitele studii de eficacitate, analize, munca in laborator, deci nu fac referire la munka desfasurata la locul constructiilor.
In cadrul listei cele 8 reguli sunt trecute cu caractere aldine.

PLANIFICAREA PROTEJARII LEMNULUI SI ALEGEREA SOLUTIEI

In cadrul proiectarii se vor alege corespunzator atat solutia protectoare cat si modul efectuarii protectiei. In rezolvarea acestei sarcini ne-ar fi de mare ajutor cunostintele cu privire la reglementari. Facem aceasta afirmatie in mod conditional, deoarece rar intalnim proiectanti si mai putini antreprenori care au auzit ca exista reglementari cu privire la protecia materialului lemnos in constructii.

In primul rand luand in considerare reglementarile nr. MSZ EN 335-1, a 335-2 és a 335-3, trebuiesc determinate conditiile de umiditate in care va ajunge materialul lemnos, precum si intemperiile vremii si efectele biologice la care va fi expus. Aceasta clasificare se numeste „clasificarea periclitatii” iar parametrii acesteia sunt cuprinsi in regulile mai sus amintite.

Conform clasificarii respectiv cerintelor MSZ EN 351-1, 460, 599-1, 599-2, se va hotara asupra gradului protectiei chimice care trebuie acordate lemnului care urmeza a fi utilizat in constructii.

Urmeaza alegerea solutiei conservante. Din pacate in ziua de azi majoritatea lucratorilor in constructii nu cunosc care este substanta activa a conservantului. Nu ar fi o cerinta maxima cunoasterea preparatului cel putin la nivel de eticheta.

Gradul de constientizarear fi important si pentru faptul ca pe langa parametrii tehnici nici cheltuielile nu pot fi neglijabile. O protectie exagerata poate ridica cheltuielile, la fel ca si o protectie insuficienta. Adevarul e ca cea din urma costa mult si apare mai tarziu, cand nu mai avem cui sa facem reclamatie.
Un fenomen general intalnit, este faptul ca proiectantii nu determina conservantul, nici doza necesara, deoarece nu dispun de cunostintele necesare. Ca urmare antreprenorul foloseste cel mai ieftin onservant, pe care-l mai dilueaza peste limitele acceptate. (mai exista si exceptii)

O parere generala a antreprenorilor, este ca sunt buni toti conservantii care au aprobarile necesare. (Interesant, ca nici unui antreprenor nu-i vine in minte sa foloseasca sa zicem armatura de 6 in loc de 14, cu toate ca si cea de 6 dispune de aprobari. Diferenta este ca armarea betonului este un proces planificat si verificat, in timp ce protectia lemnului nu este nici planificata nici verificata.)

Din pacate proprietarii nu acorda destula atentie protectiei lemnului, deoarece nu cunosc acest lucru, cu toate ca ar fi in interesul lor.
Solicitarea unui expert in protectia lemnului costa mult, cel putin asa cred ei…

In cele ce urmeza insiram cateva puncte decisive cu ajutorul carora putem alege solutia conservanta optima:
Solutia insectofungicida poate avea rol preventiv ori de starpire a infectiei fungicide ori a celei insecticide. Cea din urma se foloseste in cazul unui atac existent. Ar fi mai norocos ca acest proces sa-l lasam pe seama expertilor, care acorda o garantie de cel putin 8-10 ani. (Daca ne gandim putem cumpara toate ustensilele necesare unei operatii de apendicita, dar totusi nu este o idee buna sa o facem acasa.)
In general la proiectarea si intocmirea lucrarii se folosesc solutii preventive.

Distingem conservanti care se leaga de fibra lemnoasa, respectiv care nu se fixeaza de lemn.
Sunt conservanti excelenti care au o singura proprietate rea si anume ca apa ii poate dilua din materialul lemnos. In schimb sunt foarte ieftini. Sunt foarte buni in protectia structurilor lemnoase care sunt aparate de precipitatii, deoarece-si pastreaza eficacitatea timp de zeci de ani.
Este bine sa nu folosim solutii la care este nesesara anuala verificarea eficacitatii. Aceste verifcari nu le efectua nimeni niciodata, mai ales in locurile in care structura lemnoasa este acoperita. Deci, in cazul in care putem asigura protectia materialului lemnos fata de intemperiile vremii, atunci putem folosi solutii care nu se fixeaza de fibra lemnoasa. In caz contrar este indicata utilizarea solutiilor care se fixeaza de lemn.

Trebuie decis daca solutia protectoare sa fie colorata ori nu. Exista solutii protectoare care sunt colorate datorita componentelor ei. De exemplu solutiile cu continut de compusi de cupru sunt in general albastre-verzui. Colorarea ulterioara a solutiilor de altfel incolore usureaza de exemplu verificarea tehnica. E bine sa nu cadem in pacat si sa folosim doar colorantul in loc de solutie conservanta, deoarece cu ajutorul metodelor chimice conservantul poate fi aratat si dupa ani de zile. Este posibil ca tocmai din motive de vopsire-colorare ulterioara a lemnului, sa folosim solutii protectoare incolore.

Conform dizolvantului, conservantii pot fi pe baza de apa ori pe baza de solvent.
In general la procesul de preventie folosim solutii pe baza de apa. Solutiile pe baza de solvent se folosesc de obicei in cazul starpirii infectiilor insectofungicide. In preventie solutiile pe baza de solvent se folosesc doar ca grund. Utlizarea acestora in locuinte necesita atentie marita. Este indicat a se cere sfatul unui expert.

Solutiile pentru protectia lemnului pot fi fungicide, insecticide, cu efect hormonal ori solutii combinate. Din motive misterioase, antreprenorii sunt obligati prin decret sa foloseasa solutii preventive doar impotriva ciupercilor. Noroc ca insectele nu prefera fungicidele si raman astfel departe de structurile astfel tratate. Independent de cele specificate in decret, la preventie folosim solutii combinate. Solutiile specific insecticide le folosim mai ales in starpirea infectiilor. Tot in acest proces folosim si solutiile cu efect hormonal. Avantajul acestora este ca nu sunt toxine umane, de fapt nici nu sunt toxine ci „doar” impiedica formarea chitinei insectelor, provocand astfel distrugerea acestora. Sunt complet inofensive asupra organismului uman, cel putin asa sustin producatorii…..

EXECUTIA PROTECTIEI LEMNULUI

Doar daca nu avem de intocmit o sarcina speciala, est bine sa cumparam material lemnos gata tratat.
Sa solicitam neaparat certificatul de conformitate. Acesta ne poate scapa de o multime de probleme ulterioare. In timpul constructiei trebuie sa tratam doar suprafetele debitate ulterior. Este indicat ca solutia pentru tratarea ulterioara sa o procuram din acelasi loc de unde am cumparat si materialul lemnos, pentru a ocoli eventualele probleme de compatibilitate intre solutii.

Tratarea materialelor lemnoase se face in incinta fabricilor de cherestea ori la sediile de distributie.
Conservantul patrunde in lemn ori prin tratarea sub presiune, ori prin difuziune.

In cazul saturatiei prin presiune materialul lemnos se introduce in autoclava (foto 1), apoi se formeaza vacuum. Se umple apoi autoclava cu solutie pentru protectia lemnului si se tine lemnul timp de mai multe ore sub presiune. Prin aceasta procedura solutia patrunde adanc in lemn, care poate fi apoi utilizat in locuri unde intra in contact direct cu solul ori chiar sapat in pamant, procedura care este interzisa in cazul utilizarii altor solutii insectofungicide.
Ar fi foarte util daca producatorii de case din lemn ar trata astfel elementele cladirii care intra in contact direct cu solul, deoarece si-ar scutii clientii de multe neplaceri ulterioare.
Este o conceptie generala gresita, ca lemnul tratat astfel este saturat pe toata sectiunea transversala. Aceasta iluzie se datoreaza faptului ca unele firme folosesc denumiri comerciale inselatoare. La o saturatie completa pe toata sectiunea transversala se poate obtine dupa repetarea procesului de mai sus mai multe ori la rand, lucru care nu este intalnit in practica constructiilor. Aceasta operatiune pe de-o parte ar fi deosebit de costisitoare pentru cei din industria constructiilor, pe de alta parte inutila.
Lemn saturat complet pe toata sectiunea transversala se foloseste in rezolvarea unor sarcini speciale din minerit, constructii la adancime, ori acvatice.

In constructii de obicei este suficienta tratarea lemnului prin imersie. Aceasta se efectueaza in cuve cu pereti dubli si cu dispozitiv de ridicare hidraulic. (foto 2). Aceste cuve pot fi simple, prevazute cu dispozitive de ridicare verticale, dar pot dispune si de un dispozitiv cu ajutorul caruia se inclina lemnul penru a se scurge mai repede solutia de pe el. (foto 3). O metoda moderna este de a misca lemnul scufundat in solutie pentru a impiedica formarea bulelor de aer.
Solutiile folosite in cuvele pentru macerare sunt dezvoltate pentru acest mod de tratare, deoarece este importanta o capacitate buna de difuziune. Dupa tratare este nevoie ca lemnul sa fie tinut in stare de repaus, pentru a a se finaliza difuziunea si in scopul formarii legaturilor chimice.

La tratarea preventiva se mai utilizeaza si dispozitive inchise de pulverizare. (foto 4.) Avantajul acestora este mobilitatea si pretul relativ mic. Datorita cisternei de numai 100 litri se poate face usor trecerea de la o solutie la alta.
In acest scop mai este de folos si dispozitivul care pe langa pulverizare poate ajuta penetrarea solutiei in lemn, cu ajutorul unor perii rotative. Acestea sunt dispozitive mari, nu sunt portabile. (foto 5).

Dupa cum se vede dispunem atat de solutii insectofungicide cat si de utilaje necesare tratarii lemnului, ambele cu calificativul UE. A mai ramas doar sa tinem cont si sa ne conformam standardelor si reglementarilor.


DOCUMENTAREA PROTECTIEI LEMNULUI

Aderarea la UE are cel putin un avantaj incontestabil: S-ar putea sa dispara incet uimitoarea nepasare cu privire la utilizarea conservantilor lemnului.

In ziua de azi este obligatoriu de a se anunta institutia saitara de igiena publica utilizarea de solutii pentru protectia lemnului. Cei care folosesc in constructii pulverizator casnic pentru tratarea lemnului, ori improvizeaza cuve  de macerare din folie de plastic, risca sa fie amendati cu sume de milioane.

Trebuie sa existe neaparat fisa de siguranta a solutiei in fiecare zona de lucru.

Nu poat fi inceput lucrul, pana cand nu se intocmeste evaluarea riscurilor.

Se va scrie raport de intocmire a lucrului ori va fi eliberat un certificat in acest sens, si se va asigura garantia lucrarii.

Este in interesul antreprenorului sa ceara certificatul de garantie al solutiei de la locul procurarii, deoarece in baza acestuia va putea elibera certificatul de efectuare a lucrarii.

Modelul acestor documentatii se gaseste si pe acest site, la REGULAMENTE-STANDARDE- FORMULARE.

33. Şi a grăit Domnul cu Moise şi Aaron şi a zis:
34. "Când veţi intra în pământul Canaanului, pe care-l voi da vouă de moştenire, şi voi aduce boala leprei asupra caselor din pământul moştenirii voastre,
35. Atunci cel cu casa trebuie să se ducă şi să spună preotului, zicând: Pe casa mea s-a ivit, pare-mi-se, boala.
36. Atunci preotul va porunci să se golească casa înainte de a intra preotul să cerceteze boala, ca să nu se facă necurate toate cele din casă; după aceea va veni preotul să cerceteze casa.
37. Şi cercetând el boala, dacă va vedea că boala de pe pereţii casei e în chip de gropi verzui sau roşietice, adâncite în perete,
38. Va ieşi din casă, la uşa casei, şi va închide casa pentru şapte zile.
39. în ziua a şaptea va veni preotul iar să cerceteze casa şi de va vedea că boala s-a întins pe pereţii casei,
40. Preotul va porunci să se scoată pietrele pe care este boala, să se arunce afară din oraş, la loc necurat,
41. Casa să se răzuiască toată pe dinăuntru, iar răzătura, ce se va răzui, să se arunce afară din oraş, la loc necurat.
42. Să aducă apoi alte pietre şi să le pună în locul pietrelor acelora; să ia altă tencuială şi casa să se tencuiască.
43. Dacă boala se va ivi iar şi va înflori pe pereţii casei, după ce s-au scos pietrele şi s-a răzuit şi s-a tencuit casa,
44. Atunci preotul va veni iar şi va cerceta şi de s-a răspândit boala pe pereţii casei, aceea este lepră rozătoare şi casa este necurată.
45. Casa aceea să se dărâme, iar pietrele ei, lemnul ei şi toată tencuiala să se scoată afară din oraş, la loc necurat.
46. Cel ce va intra în casa aceea, cât va fi ea închisă, acela necurat va fi până seara.
47. Cel ce va dormi în casa aceea să-şi spele hainele sale şi necurat va fi până seara; şi cel ce va mânca în casa aceea să-şi spele hainele şi necurat va fi până seara.
48. Dacă însă preotul, venind şi intrând, va vedea că boala de pe pereţii casei nu s-a mai întins după ce aceasta a fost tencuită din nou, preotul o va declara curată, că boala a trecut.
49. Ca să cureţe casa, va lua deci două păsări vii, curate, lemn de cedru, aţă roşie răsucită şi isop; 50. Va junghia o pasăre deasupra unui vas de lut, la apă curgătoare.
51. Va lua lemnul cel de cedru, aţa, isopul şi pasărea vie şi le va muia în sângele păsării junghiate şi în apa de izvor şi va stropi casa de şapte ori.
52. Şi va curăţi astfel casa cu sângele păsării, cu apă de izvor, cu pasărea cea vie, cu lemnul cel de cedru, cu aţa roşie răsucită şi cu isop.
53. Iar păsării celei vii îi va da drumul din cetate în câmp şi se va curăţi casa şi curată va fi.
54. Aceasta este rânduiala pentru oricare fel de boală a leprei şi a chelbei.
55. Pentru lepra de pe haine şi de pe case

Uneori casele ard. Nu intotdeauna, dar suficient de des pentru a merita sa acordam putina atentie legaturii dintre lemn si foc. Casele din lemn nu ard mai des decat cele din piatra, deoarece ceea ce intradevar arde sunt plafonul si acoperisul, care sunt prezente la fel si la casele din piatra.

Structurile din lemn sunt intradevar inflamabile, insa privind comportarea acestuia in foc, prezinta caracteristici mai favorabile in comparatie cu metalul si materialul plastic. Arderea lemnului se produce treptat, odata aprins nu picura, viteza de propagare este lenta, fum mediu, isi pierde lent durabilitatea, proportional cu sectiunea transversala arsa.
In prima imagine se vede ca dupa un sfert de ora in conditii de 800oC, structura din aluminiu a disparut fara urma, cea din otel si-a pierdut durabilitatea, pe cand structura lemnoasa nu si-a pierdut decat 50 % din durabilitate.

Cu cat suprafata lemnoasa este mai putin sculptata ori modelata si este tratata cu vopsele corespunzatoare, cu atat se poate intarzia aprinderea lemnului.

In care faza a constructiei trebuie sa ne gandim la protectie ignifuga?

Raspunsul corect: cel mai tarziu la masa proiectantului. Aici trebuie sa ne hotaram din ce fel de lemn si in ce structura vrem sa ne realizam visul. Aici este faza cand trebuie puse in aplicare si legile.

In industria constructiilor regulile obligatorii cu protectia la foc sunt impuse in functie de scopul si de nivelele cladirii. Aceste cerinte se fac in fiecare caz cu privire la inflamabilitatea structurii, limita rezistentei la foc si altele.

La aest punct trebuie sa discutam despre doua idei generale, care sunt foarte des incurcate in randul clientilor si antreprenorilor.

Prima este „clasificarea de inflamabilitate”.

Conform acesteia sunt materiale usor, mediu si greu inflamabile, respectiv deloc inflamabile. In cazul nostru cea mai importanta grupa este cea a matrialelor mediu inflamabile, deoarece aici apartin speciile de lemn intalnite la noi, usor inflamabile cum sunt de exemplu placile aglomerate din lemn. Este important de stiut, ca printro-o tratare ignifuga corespunzatoare, se pot trece materiale intr-o treapta de clasificare superioara. Cu un strat protector corespunzator putem trece materialele din clasa usor inflamabil in mediu inflamabil, din mediu, in greu inflamabil.

A doua idee este „limita rezistentei la foc”, care determina cat timp este in stare sa-si pastreze stabilitatea o stuctura in flacari. De obicei regulile in constructii spun ca o structura trebuie sa-si pastreze stabilitate timp de 15, 30 respectiv 45 de minute. Acesta inseamna ca o structura in flacari (ex. strucura de acoperis) trebuie sa-si pastreze stabilitatea pe durata mai sus amintita, ori ca pe timpul respectiv nu are voie sa arda o usa.
Dimensiunile corespunzatoare a materialului de constructie pot rezulta valori limite a rezistentei la foc. Aici protectia cu solutie nu mai are nici un rol. Conform experimentelor, daca totusi se aprinde cu greu o structura lemnoasa tratata ignifug, arde aproape ca si cand nu ar fi fost tratata.

In rezumat si pe scurt „clasificarea de inflamabilitate” este caracteristica structurilor si o putem intarzia cu diferite straturi protectoare. „Limita rezistentei la foc” este determinata de termenul limita in care-si pastreaza stabilitatea o stuctura in flacari. Acest lucru poate fi influentat doar prin marimile materialului folosit.

Cand este nevoie de tratare ignifuga si ce grad de siguranta trebuie asigurat?

Dupa cum am amintit, materialul lemnos folosit in constructii, face parte din grupa de inflamabilitate medie.

Materialele dare apartin acestei grupe pot fi utilizate in constructii fara tratare ignifuga, ca de exemplu la:
- case din lemn, constructii de recreere cu o sectiune de incendiu de max,. 300 m2.
- depozite cu un nivel, de cel mult 200 m2 (pentru depozitarea materialelor neinflamabile)
- ateliere de reparatii masini agricole, etc., cu suprafata mai mica de 1000 m2.

Gradul nesecar al „limitei la foc” se va stabili separat. In cazul caselor din barne de obicei este suficienta ca valoarea ptr. „limita la foc”, dimensiunea sectiunii transversale cerute d.p.d.v. static.
La constructiile cu structura din lemn, ce cere in fiecare caz expertiza cu privire la „limita la foc” si in cazuri critice si „clasificarea de inflamabilitate.”

In cazul constructiilor mai mari ( ex.: scoli, cladiri cu mai mult de doua nivele, ori cladiri publice), se vor folosi materiale de constructii care apartin grupei „greu inflamabile”. In acest caz materialele lemnoase trebuiesc tratate ignifug. La acest gen de cladiri se solicita un grad mai inalt de „limita la foc”, lucru care trebuie dovedit in conditii de laborator ca a fost efectuat.

Efectul aderarii la UE.

Uniunea Europeana a creat noul sistem al caracteristicilor inflamabile. Cu noi metode de experimentare a creat mai multe subgrupe decat cele actuale, in grupele mediu si greu inflamabilelor.
Caracteristicile stabilite cu aceste metode ne informeaza despre diferitele proprietati fizice ale speciilor lemnoase, despre reactiile la foc a diferitelor specii de lemn, ajutandu-ne in alegera solutiei optime.
Inca nu este cunoscuta data modificarii cadrului legislativ.

Chiar si daca nu se cere mereu prin lege tratarea ignifuga a caselor din lemn, la constructia acestora merita sa cerem parerea unui epert in prevenire incendiilor.
Pentru prevenire incendiilor exista numeroase solutii cu acest scop.
Eficacitatea solutiilor pe baza de saramura se pierde intr-un timp relativ scurt, deoarece se descompun si oricum prin tratarea cu acestea ajunge foarte multa apa in materialul lemnos.
In locul acestora ar fi ideala folosire asa numitelor „spumante la caldura”. Aceste materiale devin spumante sub efectul caldurii, formand un strat protector intre lemn si foc, totodata racind lemnul. In general aceste materiale sunt albe dar pot fi colorate. Cu mult mai scumpe decat cele albe, sunt asa numitele lacuri transparente si ele cu efect spumant. Unele solutii ignifugante au si efect protector impotriva insectelor si fungilor. .


Szitányi Magdolna                                                                       Babos Rezső
expert in protectia lemnului                                                expert in protectia lemnului
Arhitect, expert in protectia impotriva incendiilor


Biografie imagini:
2 si 3 Langlovagok.hu/ Objektív Hírügynökség
4. Babos Rezső

Go to top
JSN Boot template designed by JoomlaShine.com